în PDF: adresare autoritatilor RM si misiunilor diplomatice

Pavel Filip, Prim-ministru al Republicii Moldova

Mihai Bălan, Director SIS

Eduard Harunjen, Procuror general

Viorel Chetraru, Director CNA

Andrei Galbur, Viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene

Octavian Armaşu, ministrul finanţelor

Ministerul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor

Sergiu Răilean, director general Î.S. CRIS Registru

În atenţia:

E.S. Pirkka Tapiola,

șeful Delegației UE în Republica Moldova

E.S. Ulrike Knotz,

Ambasadoarea Germaniei în Chişinău

E.S. Pascal Vagogne,

Ambasadorul Franței în Chișinău

De la:  Veaceslav Negruţa,

Expert Transparency International Moldova, Ministru 2009-2013

 

Stimate doamne şi domni,

În ultima lună au fost lansate câteva campanii media şi tentative de denigrare şi intimidare împotriva mea, prin fabricarea, plasarea şi difuzarea unor „investigaţii” şi „ştiri” false care nu corespund adevărului.

Astfel, urmare a expunerii publice din 24 martie 2017 pe subiectul de interes public de reformare (lansată de către Ministerul tehnologiei şi informaţiei) a ÎS CRIS Registru, unde, împreună cu colegii de la Transparency International Moldova şi IDIS Viitorul am evidenţiat riscurile din aplicarea reformei în felul conceput în proiect, am fost atacat mediatic cu informaţii false pornite de la directorul ÎS CRIS Registru. Ulterior, mai multe mijloace media apropiate între ele au continuat propagarea unor neadevăruri la nivel naţional.

Atacul mediatic din 14 aprilie 2017 a fost unul direcţionat, ţinta fiind decredibilizarea mea. Am reacţionat şi am făcut următoarele declaraţii publice (în anexa 1 şi link mai jos):

https://vnegruta.wordpress.com/2017/04/18/comunicat-pentru-presa-registru/

Totodată, am solicitat ÎS CRIS Registru un set cu informaţii de interes public referitor la cele două licitaţii, precum şi contractele negociate şi semnate de către ÎS CRIS Registru în 2012 şi 2017 pentru fabricarea paşapoartelor biometrice (anexă 2 și link).

https://vnegruta.wordpress.com/2017/04/18/solicitare-informatie-de-la-is-cris-registru/ 

Doar în baza unor informaţii veridice pot fi făcute concluzii pertinente şi relevante, fără manipulări şi interpretări tendenţioase, elemente folosite în atacul mediatic din 14 aprilie. Până la moment, chiar dacă normele legale prevăd un termen precis de răspuns, nu a parvenit nicio informaţie solicitată.

Reiterez că în 2012 procedurile legale de desfăşurare a concursurilor internaţionale au fost conforme prevederilor legale, în strictă conformitate cu Programul naţional de implementare a Planului de acţiuni RM-UE în domeniul regimului liberalizat de vize aprobat prin HG 122 din 04.03.2011, precum şi condiţiilor tehnice şi de securitate stabilite de către  instituţiile responsabile din partea Uniunii Europene şi cele naţionale. Aceste lucruri sunt confirmate şi de decizia Curţii Supreme de Justiţie din 2012 (anexă 3 şi link mai jos), precum şi prin semnarea ulterioară a acordului liberalizat de vize între UE şi RM. Iar preşedintele Republicii Moldova a şi acordat distincţii de stat unui grup de funcţionari, inclusiv pentru „aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE şi ale spaţiului Schengen” (anexă 4 şi link mai jos). Toate aceste nu puteau fi realizate dacă ar fi existat abatere de la proceduri, procesul fiind monitorizat de părţile semnatare ale acordurilor.

https://vnegruta.files.wordpress.com/2017/04/3l-1-l1t-p1-t3-d3-3r-1882-2012-005-garsu-vs-ministerul-finantelor-si-ministerul-tehnologiei-si-informatiilor.pdf

www.presedinte.md/rom/presa/presedintele-republicii-moldova-nicolae-timofti-a-acordat-distinctii-de-stat-unui-grup-de-cetateni-39041

Totodată, reconfirm declaraţiile mele anterioare că nu am participat la procedurile de licitaţie (cerinţe tehnice, caiet de sarcini, evaluări şi altele) şi nici la selectare, dar nici în negocierea şi semnarea contractului între ÎS CRIS Registru şi compania selectată (atribuţii ale companiei ÎS CRIS Registru).  

Acţiunile mediatice, regizate şi orchestrate, împotriva mea sunt neîntemeiate, ilegale şi condamnabile. Astfel, am lansat procedurile legale pentru a mă proteja de astfel de atacuri în viitor (anexă 5 şi link mai jos). Am vizat în aceste proceduri legale sursa precum şi mijloacele media atrase în acest atac mediatic împotriva mea.

https://vnegruta.wordpress.com/2017/05/03/asteptam-reactii-adecvate/

Ulterior, în ziua de 12 mai curent, un nou atac mediatic a fost lansat împotriva mea, operându-se cu surse false, autori inexistenţi, dar cu aceiaşi actori în rol de executanţi. Acest al doilea atac e urmare a prezenţei mele în emisiunea „Alb şi Negru”, care a avut loc în ajun, 11 mai (link video mai jos). În cadrul acestei emisiuni am atins mai multe subiecte de interes public, printre care şi riscurile care încă mai persistă în procesul de reformare a ÎS CRIS Registru şi decizia Guvernului de creare a Agenţiei de servicii publice.

https://vnegruta.wordpress.com/2017/05/12/alb-si-negru-11-05-2017/

Urmare a unor examinări şi investigaţii cu ajutorul informaţiilor deschise din spaţiul virtual s-a constatat cert că acest al doilea atac a fost lansat în aceiaşi zi şi cu acelaşi nume de autor ca şi într-un alt atac mediatic şi încercare de denigrare, subminare şi diminuare a importanţei investigaţiilor companiei internaţionale Kroll, făcute publice prin scurgeri în spaţiul public (anexă 6 şi link mai jos).

https://vnegruta.wordpress.com/2017/05/14/cum-sunt-crescute-minciunile-fabrikate-in-moldova-coordonata/

Informaţiile false şi neverificate au fost ulterior preluate şi difuzate manipulator de către alte mijloace media care sunt şi activează concertat, exact ca şi în primul atac asupra mea.

Mai mult decât atât, numele indicat al persoanei care semnează „investigaţiile” din 12 mai nu există în registrul oficial al populaţiei/cetăţenilor Republicii Moldova. Este folosit un nume fictiv compus din identitate şi imagine furate de la o jurnalistă franceză, Alexandra Renard, şi a blogger-iţei de origine ucraineană din Lviv, Nika Huk. Astfel, mijloacele media au încălcat legislaţia în vigoare şi au dezinformat societatea pe două subiecte sensibile din punct de vedere al interesului public şi de securitate: (i) regim de vize şi documentarea populaţiei şi (ii) investigarea fraudelor bancare.  

Având în vedere caracterul direcţionat al atacurilor media împotriva mea pentru opinii expuse public precum şi încercările de denigrare, intimidare şi presiuni, inclusiv prin utilizarea mijloacelor media, consider necesar să enunţ următoarele:

1.      Orice învinuire, urmărire şi alte acţiuni faţă de o persoană trebuie să aibă la bază temei legal şi motive care sunt investigate şi probate de către organe competente şi persoane reale. Cu atât mai mult când e vorba de subiecte de interes public şi securitate naţională. Iar paşaportizarea cetăţenilor şi regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană sunt din această categorie. Mai mult, acest subiect a fost în atenţia şi monitorizarea specială din partea instituţiilor naţionale şi europene pentru a obţine acordul liberalizat de vize cu UE. În caz contrar, prin toleranţă şi inacţiune din partea instituţiilor statului, anumite grupuri de interese ar putea pune în pericol valabilitatea şi continuitatea acestui regim fără vize cu Uniunea Europeană şi ar putea obţine izolarea fără temei legal a Republicii Moldova din mai multe procese în care este parte.

2. Valul atacurilor mediatice pe subiectul paşapoartelor vine şi pe fundalul anunţului făcut de către ÎS CRIS Registru despre semnarea unui nou contract pentru producerea paşapoartelor cu o altă companie. Dacă pornim de la decizia CSJ din 2012, putem deduce că anume această companie (fără a corespunde cerinţelor convenite şi înaintate de către  autorităţile Republicii Moldova şi ale Uniunii Europene: experienţă de documentare similară în spaţiul UE şi certificat de securitate a procesului de printare a paşapoartelor) a fost compania care în 2012 a încercat zădărnicirea procesului de paşaportizare, şi implicit – a negocierii şi semnării acordului liberalizat de vize. Conform mai multor investigaţii jurnalistice internaţionale serioase, compania dată are un istoric mai puţin ortodox în  afaceri şi la moment este implicată în mai multe litigii la nivel internaţional. Fapt care implică eventuale riscuri pentru buna realizare a contractului pentru Republica Moldova (anexă 7 şi link: https://www.mold-street.com/?go=news&n=5824). Iar certificatul de securitate a procesului de printare, de care nu dispunea şi a fost subiect de litigiu în instanţe în 2012, aparent a expirat înainte de licitaţia din 2017 (anexă 8 şi link: http://gp.lt/uploads/images/CWA_14641_EN.jpg).

3. Chiar dacă nu ar fi cazul să mă expun pe partea economică şi financiară până la obţinerea pachetului de informaţie solicitat de la ÎS CRIS Registru, totuşi, sunt observate clar falsurile folosite în atacul mediatic împotriva mea, chiar dacă nu am participat la negocieri sau semnări de contracte:

–          În primul atac s-a invocat manipulator o pretinsă „economie” obţinută de către ÎS CRIS Registru după semnarea contractului din 2017 faţă de cel din 2012. Atenţie: a fost lăsat într-o parte un detaliu important: contractul din 2012 a fost pentru 5 ani, iar cel din 2017 – e pentru 3 ani. Respectiv, costul mediu al unui an de contract este acelaşi – 1,8 milioane euro. Deci, „economia” a dispărut. Respectiv, aparent şi „argumentul financiar” al atacului mediatic. Iar având în vedre cele expuse la p. 2 – nu sunt excluse costuri ulterioare şi mai mari. Nu la momentul semnării, ci în procesul de executare a contractului. Şi nu doar costuri financiare. Şi asta fără a lua în calcul progresul tehnologic, care în 5 ani reduce costurile, şi alţi parametri tehnici, care sunt tăinuiţi de public şi partenerii din acordul liberalizat de vize, cum ar fi: condiţiile tehnice – dacă sunt comparabile, exigenţele de experienţă similară în spaţiul UE şi de securitate. De regulă, aceste elemente prevalează şi sunt luate în considerare înainte de examinarea ofertelor financiare în astfel de domenii cum sunt paşaportizarea şi acordurile internaţionale privind regimul de vize. Iar procedurile de achiziţii practicate de către ÎS CRIS Registru, după cum este bine cunoscut, pun accent pe argumente financiare în primul rând, creându-se astfel eventuale riscuri ulterioare. Se vede clar că această pretinsă „economie” a dispărut ca „argument” în cea de a doua încercare de denigrare a procesului din 2012. Repet, deschiderea şi disponibilitatea datelor solicitate ar transparentiza condiţiile de contractare a noii companii de către ÎS CRIS Registru în 2017;

–          Cel de al doilea atac se „bazează” pe o pretinsă comparaţie de oferte de preţuri ale celor 6 companii care ar fi participat în licitaţia din 2012. Şi se pretinde precum că diferenţa între oferta cea mai ieftină şi cea contractată de către ÎS CRIS Registru este de 2 milioane de euro. Dar, ofertele financiare în astfel de licitaţii internaţionale sunt examinate doar după verificarea ofertelor tehnice şi corespunderii cerinţelor stabilite de către părţi, Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Respectiv, 4 companii, din ce putem vedea din informaţia publică, nu au satisfăcut acestor condiţii şi, respectiv, ofertele financiare nici nu pot fi considerate comparabile cu cea contractată de către ÎS CRIS Registru. Astfel, şi „argumentele” invocate în pretinsele „investigaţii” şi „ştiri”, produse cu un singur scop (încercare de denigrare şi intimidare fără temei plauzibil şi legal, dar şi posibil pentru alte scopuri şi mai grave), sunt nule şi în acest, cel mai recent, atac mediatic.

– Atrag atenţia că negocierea şi semnarea contractelor, atât în 2012 cât şi în 2017, sunt competenţele exclusive ale conducerii ÎS CRIS Registru, întreprindere de stat, fondată de către Ministerul Tehnologiei şi Informaţiei. Iar activitatea întreprinderilor de stat este reglementată de acte legale şi normative. Această întreprindere n-a fost dependentă instituţional şi funcţional sub nici o formă de Ministerul finanţelor, nici bugetar, nici financiar.

4.      Fac apel către instituţiile statului să oprească aceste tentative din partea anumitor grupuri de interese de a specula pe subiecte sensibile pentru securitatea statului. Tolerarea acestor situaţii pot crea premise serioase şi riscuri de regândire de către părţi a regimului liberalizat de vize obţinut deloc uşor şi de o nouă izolare a Republicii Moldova. Totodată, având în vedere sincronizarea şi caracterul concertat, precum şi nume identice folosite, ca semnatari ai celor două falsuri plasate în spaţiul public, – ar putea fi şi un alt interes la mijloc: de a zădărnici şi a bloca investigaţiile internaţionale privind fraudele bancare din Republica Moldova, compania Kroll fiind şi ea vizată de atac mediatic, cu izolarea Republicii Moldova urmărită de interesul grupurilor implicate.  

5.      Fac apel către reprezentanţele diplomatice din Republica Moldova să examineze cu maximă seriozitate aceste situaţii, inclusiv de atragere a mijloacelor media, şi să urmărească parcursul examinării eventualelor litigii în instanţele naţionale. Totodată, să examineze şi probabilitatea unui atac şi propagandă coordonată asupră Republicii Moldova în sensul blocării investigării fraudelor bancare admise cu aportul sectorului judiciar şi a celui bancar, precum şi interesul anumitor grupuri de excludere a Republicii Moldova din procesele europene prin izolarea şi blocarea regimul liber de circulaţie a cetăţenilor.

6.      Rog instituţiile abilitate cu funcţii de asigurare a securităţii naţionale şi de justiţie să asigure respectarea cadrului legal şi al deciziilor instanţelor din 2012. Fac această solicitare invocând principiul supremaţiei Legii, fără a invoca principiul vociferat de autorităţi,  precum că „actul legal deja a avut efect”.

7.      Solicit Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuraturii generale, Centrului naţional anticorupţie să mi prezinte informaţie (conform prevederilor și în termenii stabiliți în Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație) despre existenţa sau inexistenţa investigaţiilor, anchetelor sau dosarelor în derulare privind subiectul contractării de către ÎS CRIS Registru a lucrărilor de fabricare a paşapoartelor biometrice în 2012 şi 2017. În caz dacă există – rog să indicaţi dacă numele Veaceslav Negruţa este parte a acestora şi în ce context, date, perioade şi cine-i iniţiatorul acestora. Dacă există aşa ceva.

8.      Acest apel/demers nu-l voi prezenta Consiliului Suprem de Securitate, din considerente că adresarea mea şi raportul privind situaţia din sectorul bancar în iunie 2012 s-a soldat cu începerea unei urmăriri penale ilegale, exact peste o lună, pentru că Ministerul finanţelor a respectat Legea, lucru confirmat indirect şi de către Curtea Constituţională prin decizia sa din noiembrie 2016. Iar unele alerte şi riscuri enunţate în acea şedinţă s-au materializat ulterior, în 2014-2015.     

 Stimate doamne şi domni, rog să acceptaţi consideraţiunile mele.

 

Cu respect,

Veaceslav Negruţa

17.05.2017

 

 

 

 

 

Advertisements