1. Alegerea preşedintelui Republicii Moldova fără alegerea unui nou parlament şi a unui nou primar al capitalei nu poate schimba nimic. Şi lucrurile pot merge din rău în şi mai rău.

2. Există o mare probabilitate de absenteism în masă la alegeri, din cauza lipsei de speranţe şi încredere că alegerile pot schimba ceva. Absenteismul va fi preponderent pe segmentul cetăţenilor economic activi. Absenteismul este miza celor cu pârghii administrative, care-şi pot modela rezultatul dorit mai uşor cu cât absenteismul este mai mare. Despre datele nepublicate ale recensământului nici nu merită de mai pierdut timpul.

3. Pentru a reda speranţa şi a genera o participare mobilizată a societăţii cele trei alegeri trebuie să aiba loc simultan. În aceiaşi zi. 3 în 1. Doar aşa poate fi obţinută mobilizarea şi activismul civic din societate pentru a merge la vot. Doar aşa se poate reda speranţa că votul fiecărui chiar contează.

4. 400 de mii de semnături nu au convins deocamdată CEC-ul. Guvernarea ştie de ce. Deatât s-a grăbit să anunţe, printr-un proiect boţit în grabă, ziua alegerilor. Urmează să fie votat acest proiect, iar exact cu 6 luni înainte de ziua stabilită CEC-ul ar putea să-şi schimbe decizia referitor la neadmiterea referendumului, acceptând, poate, argumentele societăţii, poate a interpretărilor oferite de Parlament sau chiar prin decizia Curţii Constituţionale. Doar că referendumul nu va mai putea fi organizat în intervalul de 6 luni înainte de alegerile preşedintelui.

5. Candidat unic sau unit al opoziţiei? Pentru primul tur sau pentru turul doi? Câţi candidaţi vor fi aruncaţi în alegeri de către guvernare? Unul oficial, alţii – pentru diluarea voturilor. Şi pe stânga, şi pe centru, şi pe dreapta.

Alegeri fără drept de alegere…

01.04.2016

Advertisements