Să nu-mi mai spună nimeni că lucrurile care se întâmplă în jurul BNM, băncilor comerciale (mai multor), fluxuri financiare ş.a.m.d. sunt dintr-o întâmplare sau din cauza simplilor funcţionari în funcţii sau cu funcţii. Se vede clar că în spatele celor ce se întâmplă stau anumite persoane şi interese, interese străine intereselor publice şi ale societăţii din Republica Moldova.

Avem un nou exemplu de încercare de fentare a legiuitorului şi bunului simţ. Evident că toate lucrurile iar au fost pregătite din timp, aşa ca nimeni să nu înţeleagă, iar rezultatele (ilegalităţile) să pară legale, transparente şi evident, cu participare întregii societăţi sau reprezentanţilor acestora. Vorbesc despre demisia guvernatorului BNM şi căutarea unui nou guvernator de BNM.

Despre demisie s-a vorbit suficient. Până la urmă avem doar o intenţie deocamdată. Care, conform prevederilor legale intrate în vigoare din 21 august 2015, poate deveni realitate doar cu votul a 2/3 din numărul total de deputaţi (67 de voturi) şi nu mai târziu de 21 decembrie (3 luni din momentul depunerii cererii, dacă nu este retrasă cererea şi apoi depusă iar, pentru a mai prelungi cu alte 3 luni această numărătoare inversă şi perioadă de aşteptare ).

Dar sunt la fel de interesante alte modificări operate la Legea privind Banca Naţională a Moldovei, care au intrat în vigoare tot din 21 august 2015 şi vizează deja aspectul de numire a noului guvernator.

  1. Nu există o procedură descrisă, precum şi cerinţe înaintate faţă de un nou guvernator al BNM (au dispărut). Chiar dacă anume această persoană este principala persoană care reprezintă instituţia independentă BNM.
  2. Apare o altă structură de conducere a BNM, Consiliul de supraveghere (7 membri) şi Comitetul executiv (5 membri). Preşedinte ale ambelor organe este guvernatorul BNM. În ambele organe, alături de guvernator, sunt încă două aceleaşi persoane care au şi statut de vice-guvernatori (unul e prim-vice). Nu discutăm acum aspectul de conflict de interese, când aceleaşi persoane execută şi se consultă tot pe ele. Ca şi faptul că în Consiliul consultativ nici nume notorii din exterior din domeniul finanţelor şi monetar nu pot fi incluse. E altă problemă.
  3. Dar, art. 23 punct 7 stabileşte condiţii cine pot fi membri în Consiliu şi membri în Comitet şi nu sunt stabilite condiţii faţă de cine poate fi guvernator şi 2 vice-guvernatori (unul dintre care este prim-viceguvernator), care ulterior, după numire, vor intra şi în Consiliu, şi în Comitet.
  4. Deci, pentru membri în Consiliu sunt stabilite următoarele condiţii (de rând cu cetăţenia, studii, reputaţia): are o experienţă de muncă de cel puţin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit  ORI  într-o funcţie ştiinţifică sau academică în aceste domenii.
  5. Iar pentru membri în Comitet (de rând cu cetăţenia, studii, reputaţia): are o experienţă de muncă de cel puţin 10 ani în domeniul financiar sau monetar.
  6. Din p.4 şi 5 reiese că cerinţele sunt mai permisive (mai largi) faţă de membrii Consiliului, dar sunt rigide (sec – 10 ani în domeniu financiar sau monetar).

Şi aici apare o întrebare: care cerinţe vor fi înaintate faţă de viitorul guvernator? Logic şi în „spiritul modificărilor” gândite de unii şi plasate în Legea BNM din 21 august 2015 ar fi trebuit să avem printre candidaţi şi auditori (mai multă lume ştie de ce, de prin 2009 încoace), şi jurişti (indiferent de unde) şi din mediul ştiinţific şi academic (academic, dar conectat la domeniul financiar, juridic sau de audit). Bună formulare, nu? Totuşi vorbim de BNM!

Dar dacă să ne uităm atent că funcţia de Guvernator este una executivă totuşi, logic ar trebui să fie aplicate cerinţele ca în cazul membrilor din Comitetul executiv, adică 10 ani experienţă în domeniul financiar şi monetar. Şi asta se referă şi faţă de prim-viceguvernator, precum şi vice-guvernator care va fi parte a ambelor organe, Consiliu şi Comitet. Pentru că mai este ceva: dacă se aplică cerinţele permisive ca în cazul membrilor Consiliului consultativ, atunci avem o problemă (aici cred că autorii modificărilor au dat-o în bară): guvernatorul nu va putea fi membru şi preşedinte al Comitetului executiv… Ca şi ceilalţi doi (prim-viceguvernator şi viceguvernator) dealtfel. Şi ajungem la un blocaj legal, instituţional şi funcţional. Nu cred că chiar asta s-a dorit.

Că anume aşa a fost gândit, vine să confirme şi lista cerinţelor înaintate faţă de potenţialii candidaţi, deocamdată ca proiect, propusă de cineva în comisia creată de preşedintele Parlamentului Candu, ieri 7 octombrie (o vedem pe pagina dintr-o reţea de socializare a membrului comisiei Sergiu Gaibu). Unde cerinţele sunt exact acele permisive, ca în cazul unui membru al Consiliului. Asta din start demască intenţiile, dar totodată şi contradicţiile, care urmează să le vedem la următoarele şedinţe ale comisiei.

Sper că nu se va recurge la modificarea Legii BNM în regim de urgenţă, prin asumare de răspundere ;-), pentru a „corecta greşeala”.

Cum se rezolvă o aşa situaţie? Să-i vedem.

Creaţie şi ingeniozitate să aveţi, domnilor arhitecţi ai dezastrului bancar!

P.S. Reality show: vineri –urmează seria a doua din serialul de lung metraj. Între timp, în linişte (fără comisie) şi ferit de ochii lumii, ochi ocupaţi cu vizionarea serialului, are loc identificarea şi selectarea adevărată a unui guvernator şi a celorlalţi la pachet (casting – ce cuvânt potrivit, ce rădăcină de cuvânt).

08.10.2015

Advertisements