Veaceslav Negruța: „Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional este un semnal pentru investitorii serioși”

Interviu fostul ministru moldovean de finanțe.

http://www.europalibera.org/content/article/27091340.html


24.06.2015

Cea mai bună soluție pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova ar fi un program cu FMI și reînceperea discuţiilor active cu alți parteneri de dezvoltare. Doar că instabilitatea din țară a îndepărtat și mai mult perspectiva de încheiere a unui nou acord de colaborare cu Fondul Monetar Internațional. În aceste condiții,  problema deficitului bugetar s-ar putea agrava, mai ales că și alți donatori au suspendat sprijinul financiar pentru Republica Moldova, sugerează fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța.

Europa Liberă: Cât de mult se poate agrava situația dacă Republica Moldova nu va avea un acord cu Fondul Monetar Internațional? Vă rog să explicați ce înseamnă să ai un acord cu FMI și ce înseamnă să nu ai un asemenea acord?

Veaceslav Negruța: „Pentru orice țară în tranziție, cu o economie în dezvoltare, să zic așa, în situați în special de anumite crize, fie regionale, fie pe intern să ai un acord cu FMI înseamnă foarte mult. Și nu este atât de importantă însăși componenta financiară care vine de la Fondul Monetar Internațional, dar e vorba de ancorarea guvernului, care trebuie să ia decizii în situații de criză, între-un caiet de sarcini, într-o foaie de parcurs, reforme care trebuie să fie realizate, deci, ancorarea într-un plan anti-criză pe care guvernul unei țări trebuie să-l implementeze. Este adevărat că FMI are suficientă expertiză și cunoștință despre ce se întâmplă în regiune.”

Europa Liberă: FMI e cu morcovul și cu biciul?

Veaceslav Negruța: „Eu cred că FMI este un partener. Vine cu soluții optime, din experiența altor țări care au trecut și ele prin astfel de situații. Și de fapt vine cu opțiuni de soluții. Respectiv, guvernul oricum ia decizii ce să facă. Guvernului îi aparține și ownership-ul sau spiritul acesta de proprietate și de leadership în implementarea reformelor, în identificarea surselor financiare, în funcție de costul acestor resurse. Dar Fondul Monetar Internațional  vine să ajute, cu expertiza pe care, din păcate, noi pe intern nu o avem. Respectiv, pe lângă faptul că se ancorează țara și guvernul într-un plan anti-criză și în reformele necesare de implementat, să ai un acord cu FMI înseamnă undă verde pentru alți parteneri, cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, alte structuri internaționale…”

Europa Liberă: Dar și pentru mediul de afaceri inclusiv.

Veaceslav Negruța: „…Uniunea Europeană inclusiv,  care a fost ultimii cinci ani alături și au fost suficient de fideli, fiind parteneri ai Republicii Moldova. Dar este important, este un semnal cert pentru mediul de afaceri și pentru eventualii investitori. Întrucât criza este pentru o perioadă relativ scurtă, fie doi-trei-patru-cinci ani, în funcție de cum dirijezi această situație, dar trebuie în tot ce faci azi să ai în perspectivă viitorul, iar fără un mediu de afaceri, fără activitate investițională și investiții curate și sigure și nu de prin offshore, Moldova are nevoie de astfel de investiții. Or, memorandumul cu Fondul Monetar  Internațional este și un semnal pentru acești investitori serioși.”

Europa Liberă: Se zice că bugetul țării astăzi ar fi la limită și nu se exclude faptul că ar putea să se ajungă la neachitarea plăților pentru salarii, pensii, indemnizații. Aici Fondul Monetar Internațional are rolul său?

Veaceslav Negruța: „În bugetul pentru 2015 o componentă importantă în partea de venituri la granturi, 2,8 miliarde sunt acele mijloace care trebuiau să vină de la donatorii noştri. Pe de altă parte, 3,6 miliarde de lei sunt în partea de finanţare a deficitului, care trebuiau să vină credite noi de la instituţiile financiare internaţionale. Deci, în total e vorba de 6,4 miliarde care parţial probabil că în jur de 70-80% vor fi ratate ca intrări în buget.”

Europa Liberă: Şi ce se întâmplă dacă se ratează aceste sume?

Veaceslav Negruța: „Noi cunoaştem că aceste sume de fapt au fost repartizate pe cheltuieli. În cazul dat şase miliarde de lei nu vom putea finanţa ca și cheltuială şi trebuie să revedem tot ce ţine de buget, partea de cheltuieli. Din păcate, avem o situaţie când nu vom avea acord cu FMI probabil până în toamnă târziu, iar în cea mai bună variantă, prima finanţare în baza acordului cu FMI sau primele finanţări vor veni poate în 2016. Şi aici cu o singură condiţie – că există o voinţă politică la Chişinău, există un guvern cu un mandat de a negocia astfel de program. Dar până atunci este necesar imediat de a interveni pe rectificarea bugetului. Respectiv, acele cheltuieli care se consideră neprioritare trebuie să fie, simplu vorbind, tăiate.”

Europa Liberă: Dar care sunt neprioritare, domnule Negruţa, pentru că se discută foarte mult despre anumite optimizări care trebuie să se facă. Domnul Pirkka Tapiola, șeful Delegaţiei UE la Chişinău, s-a mirat de numărul mare de funcţionari, birocraţi pe care îi are Moldova.

Veaceslav Negruța: „Este adevărat. Aici poate acum este momentul de a porni acea reformă a administraţiei publice şi care să aducă la anumite reduceri în sectorul public. Dar această reformă e de durată, ea nu poate fi implementată într-o lună, două, trei, iar noi acum avem nevoie de a salva situaţia, în sensul că unele cheltuieli care într-adevăr sunt în lista de priorităţi poate pe locul 10, 11, 12 de lăsat pentru timpuri mai bune, iar acum să asigurăm acele angajamente fie salariile sau plăţile ce ţin de deservirea datoriilor sau acele cheltuieli care asigură funcţionarea instituţiilor statului. Pentru ca să nu intrăm într-o paralizie totală a acestor instituţii şi, respectiv, acele cheltuieli care ulterior nu te duc în litigii în instanţă. Dacă acum statul ar admite neplata salariilor, eu nu exclud că vom avea costuri şi mai mari ulterior, acelor decizii de judecată pentru neplata salariilor. Dar sunt totuşi unele cheltuieli, pentru că noi am văzut o utilizare ineficientă a banului public pe parcursul anilor…”

Europa Liberă: Unde s-a cheltuit banul nejudicios?

Veaceslav Negruța: „În mare parte, tot ce ţine de achiziţiile publice. Acolo, probabil, avem 30-40% rezerve care pot fi reduse. Sigur trebuie să revedem tot ce se cheamă cheltuieli capitale. Pentru că construcţia de anumite infrastructuri şi drumuri este prea costisitoare.”

Europa Liberă: Deci, se renunţă pe o perioadă anumită la construcţii de drumuri, la reconstrucţii de şcoli, grădiniţe, infrastructură?

Veaceslav Negruța: „Nu exclud că această decizie pentru o perioadă scurtă este extrem de necesară pentru a le asigura instituţiilor bugetare funcţionalitate şi un minim de servicii care trebuie să fie prestate cetăţeanului. Este o perioadă foarte responsabilă şi în astfel de situaţii este total nerecomandat declaraţii iresponsabile la nivel politic. Pentru că până la urmă decizii de genul care ţin de stricta competenţă a regulatorului – Banca Naţională – vizavi de Banca de Economii, naţionalizarea sau capitalizarea, sau alte soluţii trebuie să fie luate nu de politic. Or, declaraţia alianţei de guvernare de acum două săptămâni, o declaraţie total iresponsabilă de naţionalizare, fără a se cunoaşte exact costul acestui pas…”

Europa Liberă: …naţionalizarea BEM…

Veaceslav Negruța: „…naţionalizarea BEM. Sau dacă sunt alte opţiuni, cât costă acele opţiuni. Deci, astfel de declaraţii politice practic au limitat spaţiul pentru guvern de a intra în negocieri cu Fondul Monetar Internaţional. Următorul pas a fost demisia anunţată de prim-ministru. Iniţial, la declaraţia de naţionalizare, declaraţia cea politică, Fondul Monetar Internaţional chiar în aceeaşi zi a avut o reacţie pe intern de a reduce mandatul misiunii de la iniţierea negocierilor cu Moldova asupra unui nou program doar la o vizită de monitorizare. Cel de-al doilea pas, vizavi de demisia guvernului, reacţia a fost una promptă, a fost anulată vizita FMI. Acum noi nu avem guvern. E nevoie urgent de a avea un guvern cu un mandat foarte sigur şi cert de a invita Fondul Monetar Internaţional şi de a iniţia negocieri pe marginea acestui program cu FMI. Doi, e nevoie de un plan anticriză, care să fie coordonat cu toţi partenerii noştri de dezvoltare. Or, acele notiţe de politici prezentate de ambasadori la Chişinău sunt valabile şi actuale şi azi. E nevoie doar de făcut o listă de priorităţi şi acţiuni care trebuie făcute următoarele în trei, şase, nouă luni pentru a avea şi a fixa situaţia ca să nu degradeze mai departe. Şi deja trebuie să fie proiect de modificare a Legii bugetului de stat, ca în ziua în care este numit guvernul, el să aibă o discuţie şi să aplice blocarea anumitor cheltuieli, ca să nu intrăm în blocaje financiare pe sectorul public, care ulterior să creeze şi blocaje financiare în sectorul privat. Aceasta ne-ar aduce, din păcate, într-o situaţie pe care am mai avut-o în 2009. Trebuie cu multă grijă şi multă responsabilitate administrată situaţia.”

Europa Liberă: Situaţia e critică. Poate fi mâine mai rău decât este astăzi?

Veaceslav Negruța: „Orice zi care trece şi nu se întreprinde nicio acţiune este mai rea decât ziua precedentă.”

Europa Liberă: La default poate să se ajungă?

Veaceslav Negruța: „Nu cred într-un default pe plăţi externe. Azi construcţia legală a sectorului public este una certă. Obligaţiunile externe vor fi onorate şi, respectiv, nu cred într-un default al Republicii Moldova pe plăţile externe, riscul este minor. Trebuie, probabil, să fie alte decizii foarte proaste care ar duce la astfel de situaţii. Iar ce ţine pe plăţile de intern, da, riscul este mare că unele plăţi pe intern va fi foarte greu pentru guvern să le onoreze, din simplul motiv că veniturile sunt supraapreciate, iar încasările sunt sub nivelul aşteptărilor. Pentru că avem 6,4 miliarde de lei care nu vor intra de la donatorii externi în anul acesta pe filiera granturi şi pe filiera credite externe. Respectiv, trebuie operate anumite ajustări, ca să depăşim situaţia cu neplăţile pe intern. Situaţia este critică, dar nu cred într-un default pe plăţi externe şi e posibil blocaj pe plăţile interne.”

Europa Liberă: Putem să ne aşteptăm la scumpiri în lanţ, scumpiri pentru importul de gaze, pentru importul de energie, scumpiri pentru mărfuri?

Veaceslav Negruța: „Cu siguranţă, noi putem anticipa anumite efecte de la situaţia critică pe care o avem, din simplul motiv că noi, publicul, nu cunoaştem anumite lucruri care se întâmplă cu fluctuaţia cursului. Deci, aparent, parcă

Noi observăm trei factori care afectează intrările de valută în ţară şi fac ca leul să se deprecieze. E vorba de exporturi, în primul rând, avem un minus de aproximativ 17% pe prima parte a anului, avem remitenţele peste 20% minus. Şi al treilea factor, ziceam de acele granturi şi credite externe care tot intrau în ţară în formă de valută, fie în euro, fie în dolari.

cineva din umbră joacă foarte urât cu aceste rate de schimb, în intenţia, poate, de a astupa anumite găuri, poate la buget pe partea de venituri la import, dar pe de altă parte, creează găuri în bilanţurile agenţilor economici sau în bugetele fiecărui cetăţean, ceea ce este inadmisibil. Pentru că aceasta, până la urmă, duce la creşterea de preţuri, tarife şi costul vieţii. Dar, totodată, noi observăm trei factori care afectează intrările de valută în ţară şi fac ca leul să se deprecieze. E vorba de exporturi, în primul rând, avem un minus de aproximativ 17% pe prima parte a anului, avem remitenţele peste 20% minus. Şi al treilea factor, ziceam de acele granturi şi credite externe care tot intrau în ţară în formă de valută, fie în euro, fie în dolari. Respectiv, există un deficit pe lungă durată pentru valută, astfel preţul pentru această monedă străină creşte în lei. Nu exclud în aceste condiţii să avem anumite perspective de depreciere a leului. Dar foarte important este să fixăm ce se întâmplă cu jocurile acestea cu fluctuaţii foarte abrupte în interiorul unei săptămâni, de la o zi la alta, practic se întâmplă nişte lucruri…”

Europa Liberă: Au fost explicaţiile Băncii Naţionale, spunând că ar fi picat guvernul, e primul argument. Şi al doilea, că misiunea FMI şi-a anulat vizita.

Veaceslav Negruța: „Într-o economie funcţională picarea guvernului şi a primului ministru nu are efecte sau influenţe din cele pe care le-am observat noi sau prin care încearcă cineva să explice fenomenul. Deci, economia este un pic altfel dacă ea este funcţională. Dacă cineva speculează pe căderea guvernului sau pe anumite decizii politice şi încearcă să explice ulterior efectele în piaţa valutară, este o doză de neseriozitate. Şi astfel de explicaţii, probabil, ţin doar câteva zile, că ulterior vedem din nou anumite fluctuaţii în piaţă.”

Advertisements