21 ianuarie 2014 la 00:28 

Problemă (1):

În art. 38 din Constituția Republicii Moldova se spune că ” (3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”  

Parlamentul este compus din 101 deputați, iar art. 61 spune clar ”(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.” 

Întrebare (1):

Câte procente constituie un drept de vot (un loc) în Parlamentul Republicii Moldova, ales în condițiile și cu respectarea garanțiilor oferite de Constituția Republicii Moldova?

Răspuns (1):

Dacă 101 locuri în Parlament constituie 100 de procente, atunci un drept de vot (un loc) reprezintă apr. 1 % (un procent).

De aici reiese, logic și matematic, pentru a fi respectat dreptul cetățeanului expus în art. 38, cel de a fi ales în Parlament și a avea drept la un vot în Parlament, cetățeanul ”ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat” trebuie să acumuleze un procent din totalul voturilor liber exprimate de cetățeni în cadrul scrutinului.

Problemă (2):

Codul electoral stabilește, în Articolul 12, că ”dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod.”

Totodată, art. 86 (2)  d) stabilește un ”prag de reprezentare” pentru un candidat independent de 2 la sută.

Întrebare (2): 

Este această prevedere din Codul electoral o constrângere a dreptului de a fi ales pentru un cetățean al Republicii Moldova, drept garantat în Constituția Republicii Moldova? 

Răspuns (2): 

Ce crede Curtea Constituțională?  Nu matematic și nu logic… că şi matematic şi logic răspunsul este clar. 

Problemă (3): 

În condițiile în care toate partidele s-au împotmolit în materie de credibilitate, sinceritate, responsabilitate, … cresc dorinţele în societate de a alege Cetățeni în Parlament și nu liste de partid.

Întrebare (3): 

Ce este logic și matematic de făcut:

(1)  de a schimba sistemul electoral, 50 la 50, și după asta de a avea tot un Parlament reprezentat de partinici, sau

(2) de a elimina ”pragul de reprezentare” pentru cetățenii Republicii Moldova din Codul electoral, asigurând și dreptul garantat din Constituția Republicii Moldova? 

Răspuns (3): 

Opțiunea (1) este preferata partidelor politice care sunt în cădere liberă. Pentru ași asigura prezența mai mare în Parlament și-ar înscrie membrii de partid pe liste uninominale, ca ulterior să se consolideze în/prin fracțiuni.

Opțiunea (2) este conformă Constituției și ar asigura venirea în Parlament a cetățenilor fără angajamente și interese de partid. Ar veni cetățeni care au notorietate, respect și demnitate recunoscută în societate. Republica Moldova are suficienți cetățeni în diverse domenii – cultură, artă, sport, educație, medicină, jurnalism, drept, agricultură, economie, construcții, administrare publică, inclusiv locală, sector ne-guvernamental, antreprenoriat, etc – care ar reprezenta cu demnitate domeniile în care s-au afirmat. Pentru ei obținerea susținerii a unui procent din voturi nu ar reprezenta o misiune imposibilă.

Atenție (!): în listele de partid sunt astfel de cetățeni, doar că valoarea şi importanța lor este umbrită şi diluată de interesele de partid și de alți cetățeni.   

Problemă (4):  

Popularitatea partidelor în societate este în descreștere. În aceste condiții și în condițiile actualului Cod electoral am putea avea situația când votul să fie acordat, de exemplu, la 50 de cetățeni (2 % pentru fiecare). Și nici un partid să nu aibă susținere.

Întrebare (4): 

Este ales legal astfel de Parlament, cu 50 de membri în Parlament? Dar e funcțional? 

Răspuns (4):  

Paradoxal – dar Parlamentul este legal ales, dar nefuncțional, pentru că în Codul electoral este constrâns dreptul cetăţeanului de a fi ales, stabilit în Constituție. Este nefuncțional pentru că celor 50 nu li se atribuie  două voturi (câte unul pentru fiecare procent din voturi obţinute) și, respectiv, pentru că nu va întruni majoritatea necesară pentru activitate. Urmează criză politică, nu?  

Problemă (5):  

Popularitatea partidelor în societate este în descreștere. În aceste condiții și în condițiile actuale din Codul electoral am putea avea și o altă situație, când votul să fie acordat (2 % pentru fiecare), de exemplu, la 30 de cetățeni și câtorva partide, de exemplu câte 10% celor 3 partide care trec de ”pragul de reprezentare” stabilit pentru partide. Respectiv, vom avea 30 de deputaţi cu un mandat (vot) de 2% efort electoral fiecare și 71 de deputați cu mandate de 0,56% efort electoral fiecare (după redistribuire). Fiecare dintre aceste mandate, indiferent e de 2% sau de 0,56%, oferă acelaşi un drept de vot într-un astfel de Parlament.   

Întrebare (5):  

Cât de universal, egal, direct, şi corect este votul obținut în condițiile unui astfel de Cod electoral? 

Răspuns (5):

Politica din Republica Moldova este departe de matematică: 1+1 nu este neapărat egal cu 2. Logica nu se regăsește în Codul electoral, or Constituţia şi drepturile cetăţenilor par a fi neglijate.  

Sfaturi:

1.   Să nu se creadă că vre-un partid va merge imediat la Curtea Constituțională pentru a cere respectarea dreptului cetățeanului de a fi ales, de rând cu alte drepturi, și că va veni cu o inițiativă legislativă în acest sens.

Ar putea Curtea Constituțională să se autosesizeze?

2.  Termenul „prag de reprezentare” nu se conţine în Constituţie, respectiv el, acest prag, nu poate fi aplicat pentru constrângerea/limitarea unui drept constituţional al cetăţeanului. El poate fi aplicat doar în cazul partidelor.

3.  Să nu se creadă că articolul are scop să întoarcă delegaţia Comisiei de la Veneția din drumul spre Chișinău și că ar fi o provocare împotriva aspirațiilor europene ale cetățenilor. Articolul este unul ajustat, primul fiind publicat în 2005. Dar pare a fi şi logic, aproape ca în matematică …

4.  Manualul de matematică nu este popular pentru că e plin cu probleme :-). Codul electoral ar putea scăpa de o problemă …

 

 

Advertisements